Facultatea:

Facultatea de Științe Socio-Umane

Tema lucrării:

Impactul stresului și al conflictelor de rol asupra sănătății mentale și a stării de bine la locul de muncă: Rolul familiei și al suportului social

Numărul de pagini:

27

Rezumat

Pandemia de COVID-19 a generat frică și anxietate la nivel global, afectând sănătatea mentală a oamenilor. În același timp, sensul la locul de muncă joacă un rol crucial în creșterea satisfacției și productivității angajaților. Munca ocupă un loc important în viața noastră, iar stresul și volumul de muncă pot afecta sănătatea angajaților. Conflictul și ambiguitatea de rol, precum și diferențele individuale, pot contribui la nivelul de stres perceput la locul de muncă. Familia și suportul social au un impact semnificativ asupra satisfacției muncii și rezistenței la stres a angajaților. Este important ca organizațiile să ofere un mediu de lucru sigur și să acorde atenție factorilor care pot afecta sănătatea mentală și bunăstarea angajaților.

Cuprins:

1. Introducere

1.1 Frica de COVID

1.2 Munca cu Sens

1.3 Interesul pentru muncă

2. Sensul la locul de muncă

2.1 Sensul regăsit la locul de muncă

2.2 Conducerea organizațiilor și sensul la locul de muncă

3. Munca ocupă un loc important în viețile noastre

3.1 Sănătatea fizică și mentală în muncă

3.2 Mediul și starea de bine

4. Stresul perceput la locul de muncă

4.1 Volumul de muncă

4.2 Conflictul si ambiguitatea de rol

4.3 Diferențele individuale

4.4 Familia și suportul social

Prezentare generală extinsă

Lucrarea de licență investighează relația dintre stresul perceput la locul de muncă, frica de COVID-19 și găsirea unui sens în muncă. Studiul explorează rolul de mediator al stresului perceput între frica de COVID-19 și munca cu sens, având ca scop evidențierea implicațiilor pentru sănătatea mentală și productivitatea angajaților.

🔍 Obiectivele principale

  • Examinarea relației directe dintre frica de COVID-19 și stresul perceput la locul de muncă.
  • Analiza influenței stresului perceput asupra muncii cu sens.
  • Determinarea efectului mediator al stresului perceput în relația dintre frica de COVID-19 și munca cu sens.

📝 Metodologie

Studiul a utilizat un design non-experimental transversal, bazat pe colectarea de date printr-un formular online. Eșantionul a fost compus din 237 de participanți, selectați prin metoda de eșantionare de conveniență. Instrumentele utilizate includ:

  • The Work and Meaning Inventory (WAMI) pentru măsurarea muncii cu sens.
  • Perceived Stress Scale pentru evaluarea stresului perceput.
  • Fear of Coronavirus-19 Scale pentru măsurarea fricii de COVID-19.

📊 Rezultate

  • Frica de COVID-19 corelează pozitiv cu stresul perceput la locul de muncă (r = 0.39, p ≤ 0.001).
  • Stresul perceput este negativ asociat cu munca cu sens (r = -0.32, p ≤ 0.001).
  • Modelul de mediere arată un efect indirect semnificativ al stresului perceput asupra relației dintre frica de COVID-19 și munca cu sens.

💡 Concluzii

Rezultatele indică faptul că stresul perceput la locul de muncă joacă un rol semnificativ în reducerea impactului pozitiv al muncii cu sens. Frica de COVID-19 contribuie la creșterea stresului perceput, iar acest stres poate diminua satisfacția și implicarea angajaților.

📌 Implicații practice

Recomandările includ implementarea de strategii organizaționale pentru reducerea stresului perceput, precum intervenții de suport psihologic și programe de consiliere menite să stimuleze găsirea sensului în muncă.

🔗 Bibliografie selectată

  • Adil, S., & Baig, M. (2018). Impactul modelului cerințe-resurse asupra burnout-ului și stării de bine a angajaților.
  • Cohen, S., Kamarck, T., & Mermelstein, R. (1983). Măsurarea globală a stresului perceput.
  • De los Santos, J. A. A., & Labrague, L. J. (2021). Impactul fricii de COVID-19 asupra stresului și intențiilor de demisie.

Caută printre cele peste 1000 de lucrări disponibile pe site-ul nostru!

Ți se pare prea complicat ?

Scapă de griji !

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *