Analiza fundamentală în selecția și administrarea portofoliului de acțiuni: coordonate teoretice și practică de aplicare

Rezumat

Analiza fundamentală reprezintă o metodologie de estimare a valorii intrinseci a unui titlu financiar pe baza previziunii cash-flow-urilor. Aceasta este esențială pentru identificarea activelor financiare subevaluate și se poate realiza prin abordarea de sus în jos sau de jos în sus. Analiza fundamentală își propune selectarea celor mai bune valori mobiliare cu potențial de creștere și includerea acestora în portofoliu, ținând cont de obiectivele investitorului. Procesul implică analiza situațiilor financiare, rapoartelor administratorilor și a rapoartelor curente pentru estimarea corectă a prețului de vânzare și a poziției pe piață a unei companii. Analiza fundamentală se bazează pe indicatori financiari cheie și ipoteze de lucru pentru a anticipa evoluția prețului acțiunii. Combinarea analizei fundamentale cu cea tehnică poate îmbunătăți rezultatele investițiilor.

Cuprins

Introducere
Capitolul 1. Abordări conceptuale privind analiza fundamentală
1.1 Coordonate teoretice privind analiza fundamentală
1.2 Criterii de selecție și evaluarea companiilor
1.3 Avantaje și dezavantaje ale utilizării instrumentelor de analiză fundamentală
Capitolul 2. Indicatori financiari cheie utilizați în analiza fundamentală
2.1 Indicatori de solvabilitate
2.2 Indicatori de lichiditate
2.3 Indicatori de profitabilitate/rentabilitate
2.4 Ratele de piață
2.5 Multiplicatorii de preț
Capitolul 3. Studiu de caz: Cercetări privind utilitatea indicatorilor de analiză fundamentală în selecția unui portofoliu de acțiuni
Capitolul 4. Concluzii generale aferente lucrării
Bibliografie
Anexe