Facultatea:

Facultatea de Științe Socio-Umane

Tema lucrării:

Rolul plăcii bacteriene în formarea cariilor dentare: de la compoziție la patogenitate

Numărul de pagini:

16

Rezumat

Această lucrare de licență se concentrează pe importanța igienei orale corecte pentru menținerea sănătății dinților și gingiilor. Autorul descrie etapele simple ale prevenirii problemelor dentare, cum ar fi cariile și afecțiunile gingivale, prin metode precum periajul zilnic, utilizarea aței dentare și clătirea cu apă de gură fluorurată. De asemenea, lucrarea abordează formarea plăcii bacteriene, compoziția acesteia și metabolismul său. Se discută, de asemenea, capacitatea patogenică a plăcii bacteriene și impactul său asupra sănătății orale. Această lucrare oferă o privire detaliată asupra igienei orale și a importanței menținerii unei bune igiene dentare pentru starea generală de bine a organismului.

Cuprins:

I. PARTE GENERALĂ

INTRODUCERE

1. Igiena orală corectă și importanța sa

1.1. Etapele prevenirii afecțiunilor orale

1.2. Rolul periajului și aței dentare

1.3. Importanța dietei și a produselor de igienă dentară

CAPITOLUL 1

PLACA BACTERIANĂ

1.1. Definiția și caracteristicile plăcii bacteriene

1.2. Formarea plăcii

1.2.1. Mecanismul formării filmului salivar

1.2.2. Rolul glucanilor și fructanilor în formarea plăcii

1.3. Compoziția plăcii bacteriene

1.3.1. Evoluția compoziției plăcii în timp

1.3.2. Rolul pereților bacterieni în etiopatogenia cariei dentare

1.4. Metabolismul plăcii bacteriene

1.4.1. Elementele nutritive și producerea polizaharidelor

1.4.2. Impactul glucidelor în metabolismul plăcii

1.5. Capacitatea patogenică a plăcii bacteriene

1.5.1. Concentrarea microorganismelor acidogene în placa bacteriană

Prezentare generală extinsă

Introducere

Igiena orală corectă asigură o gură sănătoasă, fără mirosuri neplăcute, dinți curați și gingii de culoare roz, care nu sângerează la periaj sau folosirea aței dentare. Menținerea igienei orale contribuie la prevenirea problemelor dentare și gingivale, susținând starea generală de sănătate. Măsuri precum periajul de două ori pe zi, utilizarea aței dentare, o dietă echilibrată și folosirea produselor cu fluor sunt esențiale.

Capitolul 1: Placa bacteriană

1.1. Formarea plăcii bacteriene

Placa bacteriană este o masă densă de microorganisme aderente la suprafața dentară. Formarea acesteia începe cu pelicula dobândită, care servește drept substrat pentru bacterii. Glucidele din alimente sunt metabolizate în acizi organici, contribuind la mineralizarea smalțului și la inițierea cariilor.

1.2. Compoziția plăcii bacteriene

Placa bacteriană include bacterii, polizaharide și enzime. Aceasta devine din ce în ce mai complexă în timp, fiind influențată de alimentație și igienă. Glucanii și fructanii extracelulari favorizează aderarea bacteriilor, protejând placa de intervențiile mecanice.

1.3. Capacitatea patogenă

Placa bacteriană produce acizi care scad pH-ul sub nivelul critic de 5,5, favorizând dizolvarea smalțului. Streptococii cariogeni, precum Streptococcus mutans, sunt responsabili de degradarea hidrocarbonaților alimentari, generând acizi organici care afectează structura dentară.

Capitolul 2: Indici de placă și evidențierea acesteia

2.1. Indicele de placă Silness și Löe

Acest indice măsoară grosimea plăcii la marginea gingivală pe o scară de la 0 (fără placă) la 3 (placă acoperind mai mult de două treimi din suprafața dintelui).

2.2. Indicele OHI-S

Indicele Simplificat de Igienă Orală evaluează igiena orală pe baza depozitelor bacteriene de pe șase suprafețe dentare. Rezultatele sunt clasificate ca „bine”, „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”.

2.3. Substanțe revelatoare

Coloranții, precum eritrozina sau fluorosceina sodică, sunt folosiți pentru evidențierea plăcii bacteriene, facilitând evaluarea eficacității igienei orale.

Capitolul 3: Mijloace de igienizare orală

3.1. Mijloace mecanice

Periajul dentar este esențial pentru îndepărtarea plăcii bacteriene. Periuțele manuale și electrice, alături de tehnicile corecte de periaj, sunt recomandate pentru prevenirea afecțiunilor orale.

3.2. Mijloace auxiliare

  • Fir dentar
  • Periuțe interdentare
  • Stimulatoare interdentare
  • Paste de dinți fluorurate

Capitolul 4: Alimentația și sănătatea orală

4.1. Rolul alimentației

Alimentele cariogene, bogate în zaharuri, cresc riscul formării cariilor, în timp ce alimentele carioprotectoare, precum lactatele, ajută la menținerea unui pH neutru și a sănătății orale. Îndulcitorii necariogeni sunt o alternativă utilă.

Caută printre cele peste 1000 de lucrări disponibile pe site-ul nostru!

Ți se pare prea complicat ?

Scapă de griji !

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *