Exemple de lucrări Lucrari Academice

Facultatea:

Facultatea de Științe Socio-Umane

Tema lucrării:

Poziția României în Relațiile Internaționale din 1914-1916: de la Neutralitate la Participarea în Primul Război Mondial

Numărul de pagini:

3

Rezumat

Lucrarea de licență analizează poziția României în cadrul relațiilor internaționale din anii 1914-1916, împărțind perioada în două etape distincte. Prima etapă se caracterizează prin neutralitatea țării și preocuparea pentru eliberarea teritoriilor românești sub stăpânire austro-ungară. A doua etapă se referă la participarea României la război alături de Antantă. Studiul evidențiază mișcarea de eliberare națională din timpul războiului, precum și diversele aspecte diplomatice și politice ale acestei perioade. Se analizează și relațiile României cu marile puteri, cu vecinii din sud-estul Europei și cu celelalte state balcanice. Scopul principal al lucrării este de a oferi o înțelegere a efortului românesc într-o perioadă complicată din istoria țării, cu factori favorabili și nefavorabili, cu modificări imprevizibile și cu obiective naționale de realizat.

Cuprins:

1. Introducere

1.1 Argument

2. Poziția României în cadrul relațiilor internaționale din anii 1914-1916

2.1 De la izbucnirea războiului mondial până la intrarea în acțiune

2.2 Din august 1916 până la terminarea războiului

3. Mișcarea de eliberare națională a românilor în timpul primului război mondial

4. Preocuparea diplomatică și participarea la război a României

5. Raporturile dintre Antantă, Puterile Centrale și România

6. Interesele și conflictele din zona Balcanilor și Orientului Apropiat

7. Obținerea garanțiilor necesare pentru intrarea în război a României

8. Rezistența și negocierile din timpul războiului

9. Concluzii

10. Bibliografie

Facultatea:

Facultatea de Istorie

Tema lucrării:

Pozitia Romaniei in cadrul relatiilor internationale din anii 1914-1916

Numărul de pagini:

78

Rezumat

Studiul analizează poziția României în cadrul relațiilor internaționale între 1914 și 1916, evidențiind etapele importante: neutralitatea, presiunile diplomatice pentru atragerea în conflict și decizia de a se alătura Antantei. Se abordează aspecte politice, diplomatice și militare, precum și influența marilor puteri și rolul contextului internațional în deciziile strategice ale României.

Cuprins:

1. Introducere

(Contextul istoric și obiectivul cercetării.)

2. Neutralitatea României (1914-1916)

(Analiza presiunilor diplomatice și a politicii interne.)

3. Intrarea în război

3.1 Decizia de a se alătura Antantei

(Factorii care au influențat această alegere.)

3.2 Campania din 1916

(Detalii despre acțiunile militare și provocările întâmpinate.)

4. Concluzii

(Evoluția poziției României și impactul asupra războiului și idealului național.)

Prezentare generală extinsă

📜 Studierea poziției României în cadrul relațiilor internaționale din anii 1914-1916 evidențiază două etape principale:

  • De la izbucnirea Primului Război Mondial până la intrarea în acțiune (1914-1916), caracterizată prin neutralitate și eforturi diplomatice pentru eliberarea teritoriilor românești de sub stăpânirea austro-ungară.
  • Participarea la război alături de Antantă (din august 1916 până la Armistițiul de la Focșani, 9 decembrie 1917), o perioadă marcată de lupte intense și transformări politice și sociale.

📌 Neutralitatea și presiunile externe (1914-1916)

România a fost supusă presiunilor celor două tabere aflate în conflict, ambele încercând să atragă statul român de partea lor. În această etapă, România a urmărit obținerea garanțiilor necesare pentru eliberarea teritoriilor românești, menținând o neutralitate strategică.

📌 Participarea la război (1916-1918)

Intrarea în război alături de Antantă, în august 1916, a marcat o etapă crucială. România a căutat să-și realizeze idealul național în condiții dificile, confruntându-se cu eșecuri militare și sprijin inconsistent din partea aliaților, în special a Rusiei. Cu toate acestea, rezistența din 1917 a fost decisivă pentru menținerea statului român.

🌍 Context internațional și relațiile bilaterale

România a avut de gestionat relații complexe atât cu Antanta, cât și cu Puterile Centrale. Diferențele de opinie în cadrul cercurilor conducătoare ale marilor puteri și interesele speciale bilaterale au influențat semnificativ diplomația românească.

🔑 Factori determinanți

  • Sprijinul extern și situația internațională favorabilă în anumite momente.
  • Acțiunea organizată a provinciilor românești sub stăpânire străină și contribuția emigrației românești.
  • Modificarea Constituției și menținerea ființei statului în condiții extreme.

🎯 Concluzie

Poziția României în relațiile internaționale din perioada 1914-1916 este definită de eforturile pentru atingerea idealului național, într-un context politic și militar extrem de complicat. Această perioadă a fost esențială pentru diplomația românească, marcând un moment definitoriu în istoria modernă a țării.

Caută printre cele peste 1000 de lucrări disponibile pe site-ul nostru!

Ți se pare prea complicat ?

Scapă de griji !

Contactează-ne

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *