Braconajul: Impactul negativ asupra biodiversității și ecosistemelor, motive și consecințe socio-criminologice

Rezumat

Braconajul este definit ca practicarea ilegala a vânatului, pescuitului sau recoltării ilegale de plante sălbatice. Termenul de braconaj include și pierderea de soluri sau pajisti prin acțiunea dăunătoare a animalelor. Braconajul este considerat o crimă de mediu și reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la supraviețuirea populațiilor de plante și animale. Motivele pentru practicarea braconajului variază de la nevoi comerciale, consum casnic, trofee, plăcerea de a vâna sau dezacord cu reglementările de vânătoare. Braconajul are efecte negative asupra biodiversității și poate duce la dispariția unor specii sălbatice. Există diferite tipuri de braconaj, inclusiv braconajul cinegetic, piscicol și arheologic. Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură este responsabilă de elaborarea strategiei și reglementărilor din domeniul pescuitului și acvaculturii în România.

Cuprins

1. Introducere

2. Braconajul

2.1 Definiția și istoricul braconajului

2.2 Scopul braconajului

2.3 Efectele negative ale braconajului

2.4 Tipuri de braconaj

3. Braconajul cinegetic

3.1 Definiția și regulile braconajului cinegetic

4. Braconajul piscicol

4.1 Definiția și consecințele braconajului piscicol

5. Braconajul arheologic

6. Acvacultura

6.1 Tipuri de acvacultură

6.2 Metode de producție în acvacultură

6.3 Istoricul acvaculturii

7. Piscicultura

7.1 Istoricul pisciculturii în România

7.2 Situația producției de pește în România

8. Pescuitul

8.1 Prezentare generală a pescuitului

8.2 Pescuitul recreativ/sportiv

8.3 Categorii și stiluri de pescuit sportiv

9. Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură

9.1 Funcțiile Agenției

9.2 Atribuțiile Agenției

9.3 Organizarea și funcționarea ANPA

10. Concluzii

11. Bibliografie